Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Acumularea de toxine in corp, infectii urinare frecvente, pietre la rinichi, ficat obosit si inima suprasolicitata sunt doar cateva din consecentele aportului insuficient de apa. Invata ce afectiuni previi hidratandu-te corect, cata apa trebuie sa consumi zilnic si cat de important este sa bei o apa curata. 

 

Datorita promovarii in masa a mesajelor privind hidratarea si alimentarea corecta, stim deja, aproape toti, ca trebuie sa bem minim 2 litri de apa pe zi. Multi dintre noi au impresia ca fac acest lucru si mai mult de jumatate dintre ei se inseala. Unii consuma lichide multe din instinct si pentru ca asa le cere organismul, altii pentru ca pur si simplu tin socoteala. Restul sunt neatenti si confunda usor doua cani de ceai sau doua pahare de apa cu o hidratare corespunzatoare.

 

Cat trebuie sa bei de fapt

Cantitatea de 2 – 2.5 litri pe zi este una aproximativa, in general valabila si mai usor de tinut minte decat detaliile. Daca vorbim despre un copil de 2 ani de exemplu, 2.5litri de apa vor depasi cu mult necesarul, in timp ce pentru un muncitor care lucreaza pe santier intr-o zi torida va fi prea putin. 

Regula de baza spune ca aportul de apa trebuie raportat la consum, astfel incat sa mentii echilibrul in organism. Adultul obisnuit pierde intr-o zi aproximativ 1 – 1.5 litri de apa prin urina (1ml/kg/h), intre 500 si 800ml prin transpiratie, 100 – 200ml prin fecale si 100 – 200ml prin respiratie.

 

Cand apare setea si cand trebuie sa bei apa

Setea este semnul principal al deshidratarii, insotit sau nu de pierderea elasticitatii pielii, si semnalul de alarma al organismului. Ceea ce multe persoane nu stiu este faptul ca setea apare la un deficit de 2l de apa in corp, ceea ce inseamna ca nu este cel mai bine sa bei apa doar atunci cand iti este sete.

Atunci cand deficitul este de 2 – 4litri, corpul reduce cantitatea de urina eliminata si ca urmare aceasta va fi mai concentrata, gura si buzele incep sa se usuce, apare senzatia de slabiciune in corp, febra, scade tensiunea arteriala si creste pulsul, pentru a compensa. 

Peste nivelul unei lipse de 4litri, incepi sa fii confuz, somnolent, pulsul abia se mai simte, tensiunea continua sa scada, pulsul creste si poti intra in soc sau experimenta stari convulsive.

Apa trebuie consumata in mod echilibrat pe intreg parcursul zilei pentru a acoperi deficitul pe masura ce se produce. Medicina asiatica, si nu numai, recomanda inceperea zilei cu doua pahare de apa calduta, care sterg deja de pe lista 400 – 500ml. Daca calatoresti mult si nu iti permiti sa mergi des la baie, iti recomandam sa consumi apa frecvent si in cantitati mai mici. 

Tinand cont ca organismul nostru este format din 60% apa, merita efortul de a incerca sa-ti planifici aporul de apa pe timpul zilei in asa fel incat corpul sa nu se deshidrateze si tu sa poti sa iti faci treaba.

Ce afectiuni poate ascunde setea

Nu intotdeauna setea semnaleaza un aport deficitar de apa. In unele cazuri, ea poate fi simptomul unei afectiuni. Diabetul insipid si zaharat, xerostomia (sindromul gurii uscate), anemia, hipopotasemia, insuficienta renala si a inimii sunt doar cateva dintre bolile care se pot ascunde in spatele unei senzatii inexplicabile de sete. 

Ea mai poate fi determinata si de consumul de diuretice sau mancaruri sarate ori foarte dulci.

 

Deshidratare la nivel celular

In primele etape ale deshidratarii, organismul pierde lichid din spatiul extracelular – lichid interstitial si vasele de sange. Este motivul pentru care se usuca mucoasele, pielea devine flasca si scade tensiunea (volumul de sange din organism se micsoreaza). 

Daca nu faci insa nimic si treci in urmatoarea etapa, organismul incepe sa piarda apa din fiecare celula, care nu mai poate functiona corect. Cele mai sensibile sunt cele nervoase, motiv pentru care si multe dintre simptome sunt neurologice.

 

Hidratarea deficitara si rinichii

Apa ajuta la transportul toxinelor din corp catre rinichi si la eliminarea lor din organism. Tot ea ajuta la transportul substantelor nutritive catre rinichi. Hidratarea deficitara afecteaza ambele cai, privand organele de hrana si concentrand toxinele care trebuie filtrate. Astfel, rinichiul oboseste mai usor.

Persoanele care beau apa putina sunt mai predispuse la infectii urinare care, netratate corespunzator, pot urca pe ureter catre rinichi. Au de asemenea un risc mai mare de aparitie a pietrelor la rinichi sau a calculilor uretrali, pentru ca mineralele au ocazia sa stagneze mai mult pe loc si sa formeze structuri mai mari. Atunci cand este eliminata din corp, apa ajuta la indepartarea microorganismelor patogene, care pot afecta aparatul urinar si ia de asemenea cu sine si particulele de minerale.

Conteaza insa si ce apa bei, pentru ca o cantitate mare de apa bogata in minerale sau contaminata cu patogeni nu te ajuta, ci dimpotriva. Daca obisnuiesti sa consumi apa de la robinet este bine deci sa stii ca printre avantajele folosirii filtrului de apa suplimentar se numara si scaderea riscului de afectiuni cu localizare urinara. 

Nu conteaza daca alegi confortabilul design tip cana sau un model cu montare pe robinet ori sub chiuveta, important este sa nu introduci in corp impuritati si microbi care iti pot face rau.

Deficitul de apa, ficatul si inima

Printre multiplele functii indeplinite de ficat in organism se numara si cea de filtrare a sangelui. Daca tu nu bei suficienta apa, sangele este mai vascos si concentratia de toxine este mai mare, ceea ce inseamna ca ficatul va munci mai greu. Ca efect, corpul tau este mai predispus la imbolnavire, toxinele se pot acumula, determinand diverse afectiuni si ficatul oboseste.

Inima este cea care asigura circulatia sangelui in organism prin pompare. Atunci cand esti deshidratat, sangele devine mai gros, ceea ce inseamna ca este mai greu de circulat, si, in plus, creierul reduce diametrul vaselor de sange si creste pulsul in incercarea de a compensa deficitul. Toate acestea fac inima sa lucreze mai greu.

 

Apa si temperatura corpului

Organismul nostru isi regleaza temperatura prin procesul de evaporare, care necesita caldura pentru a transforma apa in vapori. Indiferent ca vorbim despre transpiratia evidenta de la nivel axilar, din palme, de pe fata sau care iti acopera spatele in zilele foarte calde, sau de perspiratia nesesizabila din restul timpului, reglarea nu are loc fara apa. 

Esti mai sensibil la caldura decat altii si nu prea transpiri? Incearca sa evaluezi cantitatea de apa pe care o bei zilnic.

 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Cu totii stim ca nu e tocmai usor sa te abtii de la mancarurile preferate, acestea fiind cu atat mai apetisante atunci cand esti la dieta. Cum iti poti stavili senzatia de foame atunci cand aceasta este cauzata de stres sau nervozitate, ori cand stii ca mai ai o ora sau doua pana la urmatoarea masa? Pentru a nu renunta la efortul depus si a reusi sa slabesti sau sa te mentii in forma, ia in considerare cel putin unul din trucurile de mai jos.

 

Mai intai, iti vom spune ca senzatia de foame reprezinta un efect al gradului scazut de glucoza din sange, insa in cele mai multe cazuri este cauzata si de un grad ridicat de stres sau nervozitate. Asadar, de multe ori te confrunti cu o problema de ordin psihologic sau psihosomatic, astfel incat iti poti “pacali” creierul sa creada ca nu ai nevoie de mancare in acel moment.

Bineinteles, nu poti nici sa te infometezi, aceste mici sfaturi fiind utile intre mese, sau pentru a te ajuta dupa ce scazi intr-o oarecare masura cantitatea consumata la fiecare masa principala, iar organismul tau nu s-a obisnuit inca.

 

Hidrateaza-te

De multe ori se intampla sa crezi ca iti este foame atunci cand, de fapt, esti deshidratat. Creierul citeste la fel semnalele nervoase trimise atunci cand ai nevoie de apa cu cele cand iti lipseste nutritia. Cand stii ca tocmai ai mancat sau ca nu ar trebui sa cedezi tentatiei si sa te infrupti dintr-un baton de ciocolata sau fast food, de exemplu, sau cand ora mesei va veni in curand si nu este cazul unui snack, toarna-ti un pahar cu apa si bea-l.

Poti lua si masuri preventive in vederea mentinerii satietatii atunci cand mananci ceva, band un pahar de apa inainte de a consuma snack-ul respectiv. Astfel, iti vei tine consumul de calorii sub control mai bine, si nu vei regresa in lupta cu kilogramele in plus.

Consuma cafea neagra

Daca iti place cafeaua fara zahar, lapte si alte adaosuri, atunci ai un motiv in plus sa te bucuri cand vei afla ca o poti consuma atunci cand simti ca ti se face foame. Cafeaua este un supresor natural in ce priveste apetitul, si nici nu ingrasa, caci nu are decat o calorie atunci cand o bei simpla.

Pe deasupra, e un energizant bun, care poate fi intrebuintat inaintea unei sedinte la sala de fitness sau de alergare, de exemplu. In plus, iti va rapidiza metabolismul si iti va da energia necesara indeplinirii unor sarcini zilnice.

Ai grija, insa, la nivelul ridicat de cortizol, care te poate face mai iritabil si care duce la dificultate in concentrare si dureri de cap, printre altele.

 

Apeleaza la gustari sanatoase

Cand te afli intre mese si isi face simtita prezenta dorinta de a consuma mancare nesanatoasa, e folositor sa ai la indemana cateva snack-uri bogate in nutrienti si usor satioase. Fructele si nucile sunt cele mai potrivite in acest sens, caci iti ofera micronutrientii necesari, fiind mai usoare pentru digestie.

Exemple pozitive in acest sens sunt merele, perele si portocalele, deoarece sunt bogate in zaharuri naturale si fibre, care ofera energie sustenabila organismului. In plus, o jumatate de mar consumata cu 30 de minute inainte de o masa principala poate reduce cantitatea de mancare necesara. Datorita continutului de pectina, merele si perele incurajeaza satietatea si ingreuneaza digestia.

Adauga suficiente proteine si fibre la o masa principala

Pe langa faptul ca necesita mai mult timp pentru a fi digerate, proteinele ajuta la mentinerea musculaturii, asa ca indeplinesc dublu rol cand vine vorba de slabit si tonifiere. Creste satietatea si vei manca mai putin la masa urmatoare, incurajand scaderea cantitatii de tesut adipos. Poti recurge la consumul de carne slaba si oua, care au un continut crescut de proteine, fiind bogate si in aminoacizi care suprima foamea.

Fibrele cresc volumul in stomac si pot fermenta, incurajand productia de acizi grasi care ajuta la mentinerea senzatiei de satietate. Fasolea, nautul sau lintea sunt doar cateva optiuni accesibile si chiar recomandate dietei. Si contin vitamine, minerale si antioxidanti care ajuta organismul sa fie mai sanatos si sa functioneze in parametri normali.

Un exemplu pozitiv este avocado care, desi este un aliment bogat in grasimi, acestea sunt mononesaturate si vor contribui la satietate pe termen lung. Iar colesterolul va fi redus, scazand riscul bolilor cardiovasculare.

 

Incearca sa faci sport

Desi poate parea conta-intuitiv, caci exista mitul care spune ca daca faci miscare, ti se va face foame, acest lucru nu este neaparat adevarat. Cu cat esti mai activ, cu atat mai echilibrata iti va fi si alimentatia, caci nu vei mai manca de plictiseala sau pentru a evita sa faci ceva.

Datorita faptului ca faci exercitii fizice, in special cele de rezistenta si aerobice, in stomacul tau pot fi eliberati hormoni care regleaza apetitul, lucru atestat si de diferite studii recente. Cel mai indicat este sa alergi sau sa sari coarda, caci astfel sistemul digestiv este reechilibrat, iar daca senzatia de foame revine, aceasta nu se va axa in principal pe mancaruri grase. In timpul miscarii, activitatea partilor creierului responsabile cu poftele culinare e redusa, astfel ca motivatia de a manca scade.

Orice forma de activitate fizica te poate ajuta, chiar si pedalarea pe una din cele mai frumoase biciclete eliptice, cu mai putine programe sau trepte de dificultate. In cel mai rau caz, daca nevoia de a manca nu dispare, vei fi incurajat sa consumi ceva mai sanatos, avand in vedere ca tocmai ai ars calorii.

 

Pe langa aceste sfaturi, poti avea grija si la cat de mult mananci, putand apela la mici artificii precum folosirea unei farfurii mai mici pentru mesele principale si a unor tacamuri mai mari. Astfel, vei reduce portiile pe care le consumi fara a te gandi la asta.

Caloriile lichide pot fi mai putin satioase decat cele solide, caci stomacul nu mai trebuie sa lucreze la fel de mult in digerarea lor. Si, pentru ca solidele necesita mai multe muscaturi si mestecare, semnalul nervos legat de oprirea senzatiei de foame are timp sa ajunga la creier. In plus, iti poti numara inghititurile pentru a realiza daca vrei cu adevarat sa termini respectivul fel de mancare sau daca (in cazul dulciurilor ori a junk food-ului) acestea merita.

 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Creme cu uree – Opinii si Recenzii in 2020

 

Cand ai nevoie de un produs specializat care sa iti ingrijeasca pielea sensibila si uscata sau unul cu rol farmaceutic, poti invata cate ceva despre optiunile puse la dispozitie in comert din articolul acesta. Totodata, printre variantele indragite de creme cu uree de care se bucura romanii se afla Gerovital H3 Derma Activ Hidratanta 24H, o optiune de ingrijire zilnica, special conceputa pentru tenul uscat si deshidratat, care hidrateaza, tonifica si da fermitate tesutului, putandu-se folosi si dimineata, si seara, de femei si barbati de orice varsta, cantitatea fiind de 50 ml, intr-un ambalaj de tip cutiuta. O versiune cu textura de gel, care vindeca asprimea, este Uriage Keratosane 30.

 

 

Tabel comparativ

 

Plusuri
Minusuri
Concluzie

Cea mai buna!

Gerovital H3 Derma Activ Hidratanta 24H
Click aici pentru pret!

Varianta aceasta este pentru folosire zilnica pe ten, ajutand la corectarea imperfectiunilor pielii foarte uscate si deshidratate, contribuind cu hidratarea necesara prin intermediul colectiei de ingrediente active, putandu-se folosi si dimineata, si seara, actiunea hranitoare pastrandu-se pret de pana la 24 de ore, produsul fiind unul care nu produce cu usurinta alergii si care nu contine parabeni. 

Ambalajul nu este tocmai cel mai igienic, avand in vedere ca fluidul este expus la aer si umiditate, dar si la posibili contaminanti, la fiecare aplicare. 

Este o alegere economica pentru persoanele care au nevoie de ingrijire faciala in ce priveste tenul uscat ori sensibil sau care are nevoie des de hidratare. 

A 2-A OPTIUNE!

Uriage Keratosane 30
Click aici pentru pret!

In vederea ingrijirii pielii uscate, crapate ori batatorite, precum si a psoriazisului sau altor probleme asemanatoare, se poate intrebuinta o formula bogata in ingredienti activi de umectare si cu rol keratolitic, precum aceasta, a carei cantitate este mai mult decat suficienta pentru o persoana, fiind ajutata de un ambalaj care mentine starea igienica a continutului. 

Se foloseste in siguranta numai pe pielea corpului, coatelor si scalpului, nefiind un produs indicat pentru utilizare faciala, avand in vedere continutul ridicat de substanta keratolitica. 

Luand in considerare cantitatea si calitatea produsului oferit de brandul reputabil pentru ofertele sale dermatocosmetice, va fi o aditie buna pentru procesul de ingrijire epiteliala. 

A 3-a Optiune!

Sebamed Pentru Maini Cu Uree 5%
Click aici pentru pret!

Mainile au nevoie de ingrijire speciala, mai ales atunci cand exista simptome precum iritarea, mancarimile, roseata, senzatia de piele care strange sau crapata, asa ca o formulatie cu ingrediente nutritive, care ajuta la recatifelarea tesutului, precum aceasta, va fi de bun augur, ea ajutand la reconstruirea barierei lipidice proprii pielii. 

Produsul este recomandat folosirii, in principal, la nivelul mainilor, avand un continut redus de uree, fiind menit ingrijirii zilnice a tesutului atopic. 

Cu un ambalaj igienic si suficienta cantitate de produs pentru pretul promovat, dar si o actiune benefica pielii, produsul acesta se afla printre preferatele publicului roman. 

 

 

Pareri despre cele mai bune creme cu uree

Pentru selectarea formulatiei ideale, special concepute pentru anumite probleme sau pentru intretinere zilnica, ai in vedere care sunt cele mai cumparate creme ce au in lista de ingrediente si uree, printre care se afla cele de mai jos. 

 

 

Crema cu uree pentru fata

 

Gerovital H3 Derma Activ Hidratanta 24H 

 

Ingrijirea tenului deshidratat si uscat poate fi realizata zilnic cu o crema cu uree pentru fata, precum aceasta formulatie delicata, care reface bariera hidrolipidica proprie pielii si stimuleaza posibilitatea retinerii de apa in celule. Se poate folosi si dimineata, si seara, pe ten, gat si decolteu, in urma curatarii si a demachierii. 

Pe langa uree, crema contine si complexul Ceramyl Omega 3-6-9, care ajuta la refacerea barierei pielii, ducand la elasticizarea si tonifierea sa. Ingredientul Aquaxylul contribuie la optimizarea hidratarii tesutului in urma cresterii nivelului de acid hialuronic, stimuland ceramidele si proteinele sintetizate, astfel incat sa se impiedice deshidratarea. 

Nu in ultimul rand, Sepilift DPHP corecteaza semnele imbatranirii, precum ridurile fine, si tonifiaza tesutul. Te atentionam ca formula este potrivita tuturor categoriilor de varsta, incepand cu 20 de ani, dar se gasesate intr-un borcanel, ceea ce inseamna ca, atunci cand folosesti crema, poti introduce bacterii in ea, si poate oxida, in timp. 

 

 

 

 

Crema cu uree 30%

 

Uriage Keratosane 30 

 

Printre optiunile de crema cu uree 30% pe care le poti incerca daca ai nevoie de ajutor in vederea eliminarii scuamelor si a bataturilor, de exemplu, se afla aceasta de la Uriage, care are o toleranta ridicata, asadar nu ar trebui sa duca la reactii alergice, avand in vedere ca nu contine nici parfumuri, fiind hipoalergenica si non-comedogenica. 

Se foloseste pentru corp sau scalp, avand rol de exfoliere si recuperare a texturii netede a pielii. Avand in vedere continutul ridicat de uree, se va produce acea actiune keratolitica ce faciliteaza indepartarea tegumentului aspru si a celui gros si batatorit, putand avea un efect pozitiv si asupra psoriazisului. 

Este o optiune in ambalaj clasic, sub forma de tub care se strange pentru a scoate fluidul usor, cu o textura ce seamana cu un gel, asa ca se mentine igienica la fiecare intrebuintare, cantitatea de 75 ml fiind suficienta pentru tratamente multiple. 

 

 

 

 

Crema de maini cu uree

 

Sebamed Pentru Maini Cu Uree 5% 

 

In cazul mainilor foarte uscate, lucru ce se poate intampla pe fondul unor afectiuni dermatologice ori a spalarii frecvente pe maini cu sapun si dezinfectanti, va fi utila o crema care sa aduca umectarea necesara reechilibrarii stratului lipidic. Varianta aceasta de la Sebamed este conceputa pentru epiderma atopica, foarte uscata, cu eczema sau diabetica, si are drept rol atenuarea iritatiei si mancarimilor, hidratand in profunzime si catifeland suprafata. 

Glicerina este elementul natural de hidratare, pantenolul ajutand la calmarea iritatiilor si la refacerea celulara. Bisabololul calmeaza si alantoina din compozitie ajuta la refacerea catifelarii si supletii tegumentare. Nu uitam de extrasul de avocado si ulei de masline, care ajuta la refacerea celulara. 

Crema de maini cu uree contribuie la indepartarea scuamelor si la restaurarea aspectului catifelat, atenuand textura aspra. Nu contine coloranti, uleiuri pe baza de silicon sau minerale si conservanti. Micul tub de 75 ml este suficient pentru ingrijirea mainilor pentru o perioada indelungata, mentinand continutul igienic. 

 

 

 

 

Crema cu uree pentru calcaie

 

Eveline Revitalum Expert Regenerating 25% Urea 

 

Cand te confrunti cu calcaie crapate si ai nevoie de un produs care sa te ajute sa iti recapeti tegumentul catifelat, iti poti incerca norocul cu o crema care are drept scop tratarea zonelor problematice. Exemplul acesta are un continut ridicat de uree, de 25%, care are un efect keratolitic puternic, astfel incat va ajuta la descuamarea tesutului cornos si a bataturilor, restaurand aspectul si textura naturala ale pielii. 

Deoarece contine si keratina, si miere de albine, crema pentru calcaie crapate, cu uree, va avea rolul de a hrani, hidrata si imbunatati conditia epiteliala, oferind hidratarea necesara, in special tesutului deshidratat si care se confrunta cu descuamari, iritatii si bataturi. In urma intrebuintarii, la nivelul tesutului va fi depus un strat lipidic care protejeaza, totul avand un usor miros racoritor de menta. 

Se foloseste prin masarea unei mici cantitati pe tesutul uscat, in tubul clasic existand in jur de 75 ml, crema mentinandu-se bine, igienica, in timp. 

 

 

 

E Natura Pentru Calcaie Si Coate

 

Cu aceasta crema de calcaie cu uree iti poti trata pielea sensibila si uscata, cu psoriazis sau iritata in vederea eliminarii portiunilor cu scuame sau care trebuie sa se cicatrizeze. Este un produs sub forma de balsam moale si usor, cu o formulatie naturala, care nu contine parabeni sau parfumuri si coloranti, asa ca gradul de toleranta la nivelul pielii poate fi ridicat. 

Cutiuta de 50 ml este suficienta pentru utilizari frugale, dar ai in vedere ca, odata ce ai deschis borcanelul, acesta poate sa isi schimbe textura in timp sau sa dobandeasca bacterii. Rolul sau este de a hrani si a inmuia tesutul uscat cu scuame sau a straturilor cornoase. Continutul scazut de uree, de 6%, va fi suficient pentru intretinerea zilnica a pielii, asigurand regenerarea si protectia optima a tegumentului dupa igienizare. 

Formula e imbogatita cu tataneasa, coada soricelului si musetel, care ajuta la calmarea inflamatiilor si la reepitelizare. Se poate folosi pe pielea calcaielor, a coatelor si altor sectiuni similare, exceptand pielea din jurul ochilor, a mucoaselor si zonelor intime. Pentru ca e un tratament, se poate aplica, in urma igienizarii cu apa, de pana la trei ori pe zi. 

 

 

 

 

Crema cu uree 15%

 

Alevia Cu Uree 15% 

 

Cand doresti sa te folosesti de o crema pentru piele care sa ajute la inlaturarea aspectelor deshidratate si uscate, ori a bataturilor sau scuamelor, te poti folosi de o crema cu uree 15% precum aceasta de uz universal, care are rol de hidratare, dispunand si de proprietati de ordin medical, precum contributia la cicatrizarea, relaxarea si elasticizarea tesutului. 

Formulatia este imbogatita cu glicerina, pentru un aport secundar de umectare, multivitamine lipozomale, panthenol si extract de nalba, uleiuri de avocado si migdale, precum si acid lactic, care vor actiona in scop antibacterian, antifungic, antiinflamator si antipruritic. Scopul sau principal este de a hidrata si umezi pielea uscata si de a o readuce la normal. 

Poate fi folosita drept crema cu uree pentru picioare crapate si calcaie, coate sau in cazul dermatitei atopice ori psoriazis ori in cazul eczemelor, iritatiilor si arsurilor. Te anuntam ca nu lipseste parfumul, daca ai sensibilitate la acesta, iar folosirea tubului care se strange cu mana pentru a scoate fluidul este suficient de igienica. 

 

 

 

 

Crema de corp cu uree

 

Biotrade Keratolin Body 

 

Pentru ingrijirea pielii uscate dupa spalare, crema de corp cu uree va contribui la mentinerea aspectului suplu si ferm al acesteia si va inlatura celulele moarte. Se recomanda utilizarii pe tesutul foarte uscat si deshidratat, pe cel pruringinos sau cu descuamari. 

Se foloseste de doua ori pe zi, aplicand prin miscari fine circulare in zonele uscate ale corpului, putand lua parte din terapia de ingrijire si mentinere a tesutului care se confrunta cu psoriazis si dermatita atopica. Produsul este ambalat intr-un recipient incapator, de 400 ml, suficient pentru utilizare pe o perioada indelungata, pe intregul corp, dozarea facandu-se prin pompita igienica, motiv pentru care se afla in topuri cu cele mai bune creme cu uree pentru pielea corporala, de tip cosmetic. 

Continutul scazut de uree, de 12%, ajuta la reglarea gradului de apa care ajunge in piele si va contribui la mentinerea confortului si a aspectului epitelial. Protejeaza tesutul de factorii negativi ai mediului extern si reface bariera hidrolipidica. 

 

 

 

 

Crema cu uree Tis

 

Tis Farmaceutic Cu Uree 15% Pentru Piele Foarte Uscata 

 

Iata o crema cu uree, ieftina si buna, de la Tis Farmaceutic, intr-un format la tub, asadar care mentine fluidul suficient de igienic in interior, unde nu va avea contact cu aerul spre a se oxida in timp. Versiunea aceasta are 15% continut de substanta activa, fiind insotita si de alte ingrediente precum extract de germeni de grau, galbenele, morcov sau patlagina, care vor contribui la ingrijirea tesutului si care au efecte cicatrizant si antimicrobian. 

Crema se foloseste pe corp, avand un puternic efect emolient, cicatrizant si reepitelizant, ingrijind tesutul subtiat si lipsit de vitalitate. Poate fi folosita si pentru a ingriji pielea dupa indepartarea straturilor cornoase excesive sau a scuamelor. 

Continutul de acizi grasi esentiali, proteine si vitamina E din aceasta crema cu uree Tis ajuta la hidratarea in profunzime a tesutului, precum si la refacerea stratului hidrolipidic, alantoina scazand inflamatiile si ajutand la refacerea celulara. Nu are un miros puternic deoarece nu contine parfumuri, si se sustine eticheta cu ingrediente 100% naturale. 

 

 

 

 

Crema cu uree Rombalsam

 

Omega Pharma Rombalsam cu Uree 30% 

 

Pentru efectul antifungic si regenerator in privinta pielii poti incerca un produs de la Rombalsam, crema cu uree in proportie de 30% a acestui brand fiind recomandata drept medicament pentru cicatrizare si indepartarea scuamelor si a pielii batatorite, in vederea emolierii tesutului. 

Devine o baza emolienta care hraneste, cu extract de iedera (pentru circularea sangelui si drenare, in vederea reducerii inflamatiilor) si ulei de masline, care are roluri astringent si antiseptic, ce duce la cicatrizare, precum si efect antioxidant si de protectie impotriva bacteriilor si ciupercilor. Nu in ultimul rand, acidul oleanolic va sustine sanatatea pielii. 

Precum si varianta cu mai putin ingredient principal, aceasta crema cu uree 30% va fi formulata pentru ingrijirea intensiva a zonelor cu piele crapata si deshidratata puternic, putand inlatura, in timp, partile descuamate sau straturile cornoase excesive, ajutand la mentinerea stratului celular in limite normale. In esenta, e un produs de ordin farmaceutic si ingrijire a pielii, intr-un format igienic, la tub de 50 ml, suficient pentru folosire indelungata. 

 

 

 

 

Crema keratolitica cu uree

 

Biotrade Keratolin Foot 40% Urea 

 

Cauti o crema keratolitica cu uree al carei scop sa fie indepartarea unghiilor ingrosate sau a rugozitatilor? O optiune atractiva poate fi aceasta de la Biotrade, care se gaseste sub forma de gel intr-un tub care asigura mentinerea fluidului in conditii sanitare, cantitatea fiind de 15 ml, ceea ce indica prezenta unui produs de tip tratament. 

Contine 40% uree, fiind promovata pentru proprietatile keratolitice, ceea ce inseamna ca va fi folosita pentru inmuierea tesutului si exfolierea acestuia la nivelul verucilor, al clavusurilor rebele, al unghiilor ingrosate sau pielii intarite. Se poate folosi si pentru coate, calcaie si genunchi, tratamentul fiind intre 7 si 10 zile, cu aplicare seara, inainte de culcare, acoperindu-se cu un plasture pentru ca tegumentul sa se inmoaie spre a fi indepartat, mai apoi, cu o pila sau piatra ponce. 

Aceasta crema cu uree, la pret bun, nu ar trebui folosita daca ai pielea lezata sau inflamata ori mancarimi. 

 

 

 

 

Ghid de cumparare 

 

Ureea se gaseste in mod natural pe pielea sanatoasa si este produsa de organism, in urma metabolizarii proteinelor. Cum ea se gaseste in prezent in industria cosmetica si farmaceutica, exista produse, printre care si cremele cu uree, de care pot beneficia cei in cautarea efectelor sale, printre care se afla hidratarea, emolierea suprafetelor celulare cornoase si umectarea. 

Ureea folosita in creme si produse de intretinere este sintetizata din materiale anorganice, aceasta avand diferite roluri, printre care de hidratare (retine apa in celule), keratolitic (inmoaie tesutul cornos pentru a se indeparta mai usor de la suprafata pielii), regenerant, antiiritant si contribuie la penetrarea altor substante benefice in tesut (in principal, corticosteroizi). Avand in vedere ca poate exista in diferite proportii in articolele de uz topic, de unde stii care e cea mai buna crema cu uree pentru necesitatile tale? Afla cateva noi informatii din urmatoarele randuri. 

Intrebuintare: Leacurile” cu uree se gasesc in diferite forme (gel, crema, lotiune, sampon, etc.) cu roluri diferite, cele de tip crema fiind cel mai des intalnite, acestea fiind concepute special pentru a trata diferite afectiuni, deci in scop farmaceutic, sau au rolul de ingrijire uzuala a pielii, avand atributie cosmetica. 

In general, optiunile care sunt comercializate drept tratamente vor avea o cantitate mai ridicata de uree si pot fi realizate in farmacie, deoarece pot contine si alte ingrediente active pentru care ai nevoie de prescriptie, dar pot fi cumparate si din magazinele online. Acestea au, de regula, rolul de a retine apa in stratul cornos si de a incetini evaporarea sa naturala. Astfel de creme cu uree, la preturi bune, pot ajuta in tratarea acneei inflamatorii, a psoriazisului, a unghiilor bolnave sau incarnate (avulsie medicala a unghiei), a dermatitei, eczemelor, keratozelor ori a bataturilor, de exemplu. Evident, in majoritatea cazurilor va fi folositoare o opinie profesionala, a medicului dermatolog sau farmacistului. 

Formulatiile folositoare in scop cosmetic detin, de cele mai multe ori, cantitati mai reduse de uree, astfel incat efectul sa fie accesibil si tegumentului sensibil sau cu alte afectiuni. In acest caz, se cauta hidratarea tesutului si imbunatatirea aspectului acestuia , precum si reepitelizarea. Ambalajul acestor creme cu uree, la un pret bun, va fi mai aratos, iar formula poate include ingrediente cu miros placut, care sa incurajeze folosirea zilnica, iar costurile vor varia. 

 

Tipuri: Exista diversitate in ce priveste modul ideal de a folosi produsele de acest tip, gasindu-se optiuni pentru maini, pentru picioare, pentru unghii sau piele, de exemplu. 

Majoritatea articolelor vor fi realizate in scopul tratarii pielii uscate si deshidratate si a altor probleme asociate mentionate mai sus, avand ambalaje mai putin extravagante, des gasindu-se tubul, in variate forme, sau recipientul cu pompita. 

Intr-o crema cu uree pentru fata se pot gasi si alte substante active pentru tegumentul sensibil, care ajuta la umectare si hidratare sau la elasticizare si la promovarea stimularii ceramidelor si a reimprospatarii tesutului exterior si a corectarii imperfectiunilor. 

Adesea, pot fi adaugate uleiuri esentiale sau parfumuri, textura fiind aerata si delicata, in vederea folosirii pe ten. Pot exista ambalaje in formule diferite, de la borcanele pana la tuburi sau recipiente cu pompita. Cantitatea standard este de 50 ml, mai putin decat in cazul multor formulatii pentru corp, dar mai mult comparativ cu cele de ordin farmaceutic. 

 

Procentaj: Formulatiile sunt concepute in mod diferit in functie de puterea hidratanta necesara, existand versiuni care pornesc de la continut de 10% si pana la crema cu uree 50%. 

Pentru ingrijire si intretinere faciala sunt suficiente formulatiile cu pana la 15% uree, aici existand si alte ingrediente active si emolienti capabili sa restructureze pielea. 

In vederea curatarii si protejarii tegumentului, sau pentru umectarea celui foarte uscat sunt utile versiuni cu pana la 25% uree. 

Cantitatile mai ridicate de uree pot fi bune in special in cazul pielii crapate, precum cea de pe calcaie, sau in cazul bataturilor ori unghiilor, deoarece actiunea keratolitica pronuntata va duce la inmuierea si descuamarea celulelor moarte. 

 

Usurinta folosirii: Este indicata de tipul de ambalaj, care identifica si cat de igienic este produsul, potrivit unor pareri despre cele mai bune creme cu uree. Printre variantele pe care le gasesti in comert se afla cele de tip borcanel, tuburile si recipientele cu pompita. 

Desi sunt specifice produselor de ingrijire zilnica, ele nu se vor arata drept cele mai sanitare, deoarece, de fiecaree data cand iei produs, introduci degetele in fluid si poti introduce bacterii, iar expunerea prelungita la oxigen poate afecta, in timp, formulatia. 

Cele sub forma de tub sunt usor de folosit si igienice, avand in vedere ca fluidul nu este expus aerului si nici bacteriilor. Totodata, produsul in sine poate fi mai putin costisitor, dar cand recipientul se goleste, ultimele doze pot fi greu de scos. Ambalajul acesta e specific produselor cu rol farmaceutic. 

Variantele cu pompita desemneaza acele categorii de produse care dozeaza eficient crema, existand in gramaje variate, asigurand integritatea fluidului pana cand ajunge pe maini. O posibila problema poate aparea daca pompita se infunda. 

Branduri: Un ultim aspect demn de luat in seama, pentru unii cumparatori, este numele producator, care poate desemna un produs mai costisitor sau unul mai bogat in ingrediente pozitive cu pielea. Printre cei apreciati din bransa, care produc si creme cu uree, se afla Gerovital, Uriage, Vichy sau Tis. Pe langa aceste nume, poti descoperi tratamente special concepute pentru probleme de ordin epitelial in farmaciile fizice sau online. 

In concluzie, prin navigarea catorva pagini cu produse de acest fel, din mediul online, gasesti creme cu uree, ieftine si bune, care sa iti ajute tegumentul sa isi recapete stralucirea si sa arate mai sanatos. E foarte simplu sa le comanzi din cateva click-uri. 

 

 

 

Intrebari frecvente 

 

Se poate folosi crema cu uree pentru psoriazis?

Se gasesc optiuni de uz farmaceutic care pot fi utilizate in tratarea aspectelor psoriazisului, majoritatea gasindu-se in farmacie si in magazine online cu profil similar. 

De regula, continutul de uree va fi usor mai ridicat decat in cazul produselor cu rol cosmetic, pentru a ajuta la vindecarea mai rapida a aspectului pielii si a hidratarii si emolierii acestuia. Este recomandata o concentratie intre 10% si 30% de uree pentru obtinerea unor rezultate bune, in vederea indepartarii scuamelor cand este vorba despre o forma usoara de psoriazis. 

 

Este buna crema cu uree pentru unghii?

Exista solutii precum crema cu uree 50% sau alte optiuni cu un procentaj mai scazut de substanta activa ce au rolul de a inmuia si indeparta tesutul solzos si tare de la suprafata, in cazul unghiei fiind vorba despre inmuierea placii cornoase si dizolvarea acesteia in asa masura inca sa poata cadea, daca este necesar. Se preteaza uzului pe unghii incarnate, devitalizate, lovite sau pe bataturi si noduri din apropiere. 

Pot utiliza crema cu uree pentru bataturi?

Pentru bataturi si noduri poate fi folosita o crema cu uree pentru calcaie sau special conceputa pentru inmuierea si degradarea pielii si a tesutului cornos tare, formulatiile cele mai recomandate fiind cu 10% – 25% uree si acid salicilic. Totusi, e indicata parerea medicului inainte de a apela la astfel de produse, pentru siguranta ta. 

 

 

 

5 lucruri de stiut despre uree

 

Cand citesti ingredientele de pe produsele de infrumusetare, intretinere sau farmaceutice, printre ele gasesti si ureea, care este un factor natural de hidratare folosit la nivel local, in special in cazul pielii uscate si deshidratate sau crapate. Iata cateva lucruri pe care, poate, nu le cunosteai despre acest ingredient. 

Ureea este un produs secundar produs de oameni si alte mamifere, pesti si amfibieni, care rezulta din metabolizarea proteinelor. Este formata din hidrogen, nitrogen si carbon, fiind un amestec cristalin. 

Ureea se gaseste, in mod natural, in urina, sange, lapte si transpiratie, in forma cea mai concentrata fiind vorba despre urina. 

In organism, ficatul este cel care metabolizeaza aminoacizii in amoniac. Amoniacul se dovedeste toxic daca ramane in organism, acesta fiind, mai apoi, transformat in uree, ajungand la rinichi, care, pe urma, este “expulzata” din organism. 

Totusi, intr-o crema cu uree si ulei de argan pentru pielea crapata, de exemplu, vei avea uree sintetica, aceasta fiind realizata artificial incepand cu 1828 cand, in urma unei descoperiri stiintifice, a devenit prima molecula naturala sintetizata folosind componente anorganice. 

Substanta este cunoscuta drept un keratolitic bun, care creste umezeala in piele prin inmuierea sau dizolvarea keratinei (stratul tare, cornos) din straturile exterioare ale pielii. Astfel, celulele moarte vor cadea si tegumentul va fi capabil sa retina apa si sa isi redobandeasca acea catifelare proprie. 

 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

De igienizarea mainilor si a pielii, in general, se ocupa sapunul, cel mai cunoscut agent de curatare de pe piata. Dar este el 100% sigur? Stim deja ca exista numeroase formulatii, pentru diferite tipuri de tegument si variate afectiuni, colorate, cu parfumuri atractive si preturi accesibile. Cate lucruri stii, de fapt, despre ele?

 

Principalele criterii dupa care alegi, de regula, sapunul pe care il folosesti sunt parfumul, culoarea, cantitatea si pretul. In plus, daca pe eticheta scrie si ca are proprietati antibacteriene, cu siguranta se va afla printre primele tale alegeri. Cat de sigure sunt, totusi, aceste produse cosmetice si de ingrijire, cat de des ar trebui ele folosite si ce se afla in componenta lor? 

 

Cum te speli?

Probabil ti s-a spus, inca de cand erai mic, ca, pentru a avea o piele sanatoasa, e necesar sa o mentii curata. Insa, este procesul acesta insotit de efecte negative? Se pare ca, atunci cand te speli prea des, prea agresiv sau cand folosesti sapunuri prea dure, ajungi sa iti provoci microfisuri sau sa daunezi tesutului celular, mai ales cand intrebuintezi si demachiant sau alte substante la fel de dure cu pielea. 

Iritantii din sapunurile traditionale sunt responsabili cu deshidratarea exacerbata, cu dezvoltarea unor afectiuni sau cu dezechilibrarea pH-ului. Prin folosirea unor produse de igienizare pentru fata, cu mai putine (spre deloc) ingrediente dure si iritanti, poti preveni unele afectiuni precum cele despre care vom vorbi in continuare. 

Dermatita de contact

Unele sapunuri contin ingrediente antiseptice care pot duce, in timp, sau chiar dupa prima spalare, la reactii alergenice, precum dermatita de contact. Aceasta are loc cand pielea este expusa la un anumit iritant (parfumuri, elemente antiseptice, conservanti, etc.) si duce la aparitia unor pete rosii congestionate insotite de celule care se descuameaza, piele moarta si basici cu lichid sau arsuri si umflaturi. 

Pentru a evita astfel de probleme, este necesar sa folosesti articole de curatare pentru fata si piele care nu contin ingrediente cunoscute a cauza astfel de afectiuni, precum sunt TCSA, surfactanti anionici sau parfumuri. Acestea pot irita tegumentul, dar se folosesc des deoarece pot solubiliza uleiurile si particulele de grasime, adica vor curata mai profund. 

 

Daunele aduse pH-ului

Pentru a fi sanatoasa si a functiona corect, pielea are nevoie de un pH usor acidic constant. Aceasta pelicula subtire de protectie este compusa din sebum, care e un ulei propriu pielii. Printre factorii care influenteaza productia si integritatea sa se afla dieta, poluarea si sapunurile dure. 

Pentru a mentine tegumentul sanatos, mantia acidica trebuie sa isi mentina structura. Sapunurile alcaline, cu mai multa lesie sau soda pentru saponificare, pot duce la deranjarea acestui strat. Cresterea pH-ului pielii poate irita stratul protector si ingreuna functionalitatea enzimelor si a bacteriilor benefice. Dizolvarea grasimii de la exterior poate duce la uscarea si descuamarea tesutului. 

Este posibil ca si sapunurile facute pentru pielea uscata sau sensibila sa produca iritatii, daca au un pH prea alcalin. 

 

Uscarea pielii

Celulele uscate dau o senzatie de disconfort si piele care te strange, putand deveni chiar dureroasa. Pentru ca sapunurile dure pot elimina uleiurile naturale, acestea duc la uscare si iritatii. Surfactantii pot distruge proteinele si lipidele de la nivelul tegumentar, ducand la simptomele deja mentionate. Asadar, inainte de a avea grija de piele, agentii de curatare ar trebui sa micsoreze, pe cat posibil, daunele provocate straturilor lipidic si proteinic. Abia apoi, pot include cantitati suficiente de agenti benefici umectanti, oclusivi sau hidratanti. 

Acneea inflamatorie

Desi poate parea incredibil, folosirea unui sapun pentru ten, care e mai abraziv sau puternic pentru a curati porii si a indeparta uleiurile si mizeria, poate contribui si la aparitia mai multor cosuri. Agentii de curatare precum cei duri, cu un pH mai mare, pot afecta stratul defensiv natural al pielii, ducand la aparitia acneei vulgare, printre altele. Prin folosirea unui element hidratant de ingrijire si curatare, cu un pH de 5.5, poti avea mai multa grija de tegument decat daca il cureti excesiv cu formulatii prea aspre. 

 

Sapun versus “cleansing bar”

Pentru ca unele sapunuri solide nu sunt obtinute prin procesul clasic de saponificare, ce include prezenta grasimilor, a acizilor grasi si a uleiurilor, acestea nu poarta denumirea oficiala de “sapun”, ci o imprumuta pe cea de “baton de curatare”, caci, altfel, ar avea probleme cu legea. Ele contin, in schimb, agenti sintetici de tip detergent, acizi grasi sintetici ori etilen sau oxizi de sulf, care pot dauna pielii. 

 

Absenta glicerinei

Nu putine sunt formulatiile in care glicerina – unul din ingredientele de baza in ce priveste ingrijirea pielii, deoarece va putea absorbi apa ce duce la hidratarea tesutului si la prevenirea uscarii si a sensibilizarii acesteia – nu exista. Multe noi sortimente folosesc o glicerina sintetica, ce este o acumulare de substante care produc o senzatie de hidratare ce nu rezista, din pacate. Acest lucru se intampla pentru a scadea costul de productie al articolului. 

 

Alte ingrediente la care sa ai grija

Exista numeroase substante care pot afecta, intr-un fel sau altul, pielea, majoritatea ducand la o forma sau alta de alergie, cel putin in prima instanta. De exemplu, triclocarbanul si triclosanul sunt niste agenti chimici care pot cauza eczeme, psoriazis, uscarea tegumentului, iritatii la nivelul ochilor sau dezechilibre hormonale, infertilitate ori chiar dificultati de respiratie, in cazuri extreme. 

Si parfumurile pot duce la iritatii, cu atat mai mult cand fac parte din formulatii menite a rezista un timp indelungat pe piele. Pot duce la iritatii si mancarimi la nivel ocular, al mucoaselor, pot duce la reactii alergenice cu rezultat de piele descuamata ori umflaturi si coji sau usturimi. Bineinteles, exista si versiuni parfumate in mod natural, cu uleiuri esentiale si nu cu substante chimice care nici nu mai sunt descrise in amanunt pe ambalajele produselor. 

SLS sau Sodium Lauryl Sulfate este o substanta care ajuta la formarea de bule in timpul spalarii, dar aceasta se mentine pe piele si dupa clatire, putand avea drept efect cresterea toxicitatii deoarece se poate absorbi in piele. De aceea, unii dermatologi o pun alaturi de ftalati, parabeni si alte ingrediente faimoase pentru posibilele lor efecte negative. Totusi, importante sunt si cantitatile, dar si pielea de care dispui caci, in cazul unui tesut normal, care nu reactioneaza, acestea nu vor prezenta o problema. 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Cu totii folosim sapunul de cateva ori pe zi si il cunoastem foarte bine. Pentru unii este necesara o formulatie mai gentila cu pielea, pentru altii una mai aspra, cu un parfum placut sau fara miros, existand cate o versiune pentru fiecare. Dar te-ai gandit cand a aparut acest articol, care a fost forma sa rudimentara si cum se facea?

 

Il folosesti de fiecare data cand te speli pe maini si pe fata, pentru a le igieniza, sau atunci cand faci dus, si nici nu te gandesti ca acest produs ti-ar putea usura viata, in fiecare zi. Spunem asta deoarece sapunul te scapa de tot felul de bacterii si lucruri care isi gasesc, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, o “locuinta” pe pielea ta, si nu toate sunt bune pentru tine. Acum te gandesti la ce oferte sa mai incerci, care miros va fi mai placut de resimtit dupa ce te usuci pe maini sau pe fata, ori care culoare este mai interesanta pe chiuveta din baie, de exemplu. 

Stii, totusi, ce varsta are sapunul, ca si categorie de produs? Cine l-a inventat? Care au fost primele formulatii? Afla din aceste randuri. 

 

Primele semne

Cele mai vechi dovezi ale existentei unor materiale asemanatoare cu sapunul dateaza din 2800 i.e.n, in Babilon. Se pare ca babilonienii au fost primii – cel putin, din cercetarile arheologice realizate pana in prezent – care au stapanit reteta producerii de sapun. Iar prima “reteta” include folosirea grasimilor fierte cu cenusa. Produsul rezultat era folosit pentru spalarea bumbacului si a lanii pentru textile, intrebuintandu-se si in scop medicinal pentru cel putin 5000 de ani. 

Babilonienii nu au fost singurii care s-au intrebuintat de astfel de articole sau care le-au creat, dovezi existand si in cadrul civilizatiilor egiptene, mesopotamiene si romane sau grecesti. In general, sapunurile respective erau produse dintr-un amestec de grasimi, uleiuri si saruri. Nu erau destinate igienei personale sau bailor, ci, mai degraba, pentru curatarea ustensilelor si a altor lucruri. 

Un papirus din 1550 i.e.n. dezvaluie ca egiptenii antici amestecau grasimi de origine animala cu uleiuri vegetale si saruri alcaline pentru a produce substante asemanatoare sapunului asa cum il cunoastem noi. 

Retete antice

Fenicienii foloseau seu de capra si cenusa de lemn pentru a-si produce sapunul in 600 i.e.n., iar in Levant se fierbeau in ceaune mari din cupru, pret de cateva zile, ulei de masline cu cenusa alcalina si var nestins, dupa care se turna in forme si se lasa sa se raceasca, pentru arome placute adaugandu-se ierburi aromatizate precum lavanda sau coada soricelului. 

In Imperiul Roman, sapunul se facea din seu si cenusa, fiind folosit drept pomada pentru par, in special de germani si gali, evitandu-se spalarea fetei. In 300 e.n, Zosimos din Panopolis remarca modul in care se facea sapunul pentru piele, acesta fiind realizat din lesie, care indeparta impuritatile de pe piele si tesaturi. Abia din secolul al doilea, e.n, acest produs a inceput sa fie folosit pentru igienizarea corporala, cele mai bune formulatii fiind cele germane si celtice. 

Si in China antica exista dovezi ale folosirii sapunului, acesta fiind un detergent din semintele unei plante, ori din amestecul pancreasului de porc cu cenuse de plante. Abia in epoca moderna, sapunul in forma sa clasica a ajuns si la chinezi. 

 

Originea numelui produsului

Numele de “sapun” vine de la celticul “saipo”, care este denumirea data de catre celti amestecului format din grasime de animal si cenusa de plante. 

Se mai spune si ca sapunul isi are denumirea de la muntele Sapo din Roma, sau din limba latina, unde “sapo” a aparut in scrierea Historia Naturalis a lui Plinius cel Batran. 

 

Ce se gasea in sapunuri

Sapunul este un articol pentru curatenie care era facut din ingrediente naturale de origine animala si vegetala, precum grasimi sau seu de animale, lesie si uleiuri vegetale (cocos, masline, castor, etc.). 

In prezent, se folosesc grasimi si un ingredient alcalin, fiind preferat procesul de amestecare la rece, si nu la cald, precum la inceputuri. 

 

Primele scaderi de preturi si sapunul modern

Desi, initial, tehnica folosita pentru producerea sapunurilor era cunoscuta de putini mestesugari si se vindea scump doritorilor, fiind un produs de lux, in timp, aceasta a suferit modificari si s-a simplificat, devenind accesibila maselor abia in 1791, cand francezul LeBlanc a descoperit un procedeu chimic economic. 

La peste 20 de ani dupa aceea, un alt francez a gasit o legatura intre glicerina, acizi si grasimi, astfel ca a realizat schema de productie pentru sapunul modern. De atunci si pana in prezent, nu au existat modificari exponentiale ale acestei retete de sapun solid. 

 

Diferente intre sapunul pentru piele si cel de rufe

La jumatatea secolului al nouasprezecelea, pe masura ce oamenii au inteles mai multe despre cum functioneaza ingredientele, au aparut pe piata articole pentru baie si unele pentru spalat rufe. 

 

Sapunul lichid

Acesta a fost descoperit si introdus pe piata in anii 1970 si a cucerit, incetul cu incetul, toate segmentele de piata. In prezent, exista sapunuri lichide pentru fata, maini, corp sau chiar rufe ori vase. 

 

Diversitate

In prezent, exista nenumarate tipuri si formulatii in comert, folosite pentru diferite lucruri. Sapunurile sunt disponibile pentru uz personal, comercial si industrial, existand optiuni facute manual, artizanale, industriale sau comerciale. Se folosesc pentru a spala rufe, vase, masini, pentru animalele de companie, pentru copii, maini, fata sau corp, printre altele. 

Cele mai cunoscute sapunuri

Sapunul de Alep este unul din cele mai faimoase nume de pe aceasta nisa, din toate timpurile, originand de pe Drumul Matasii din Alep, unul din orasele antice ale lumii. Reteta nu s-a schimbat in timp, folosind si acum ulei de masline, apa, ulei esential de frunze de dafin si hidrozid de sodiu, incalzite si lasate sa se raceasca natural. 

Sapunul de Castilia e unul din cele mai populare produse de igienizare de origine europeana, reteta lui fiind inspirata din cea a celui de Alep, folosind mult ulei de masline si renuntand la cel de dafin, avand o culoare alba, spre deosebire de cel de Alep cu o nuanta inchisa, maronie. Nu isi pierde potenta in timp, putandu-se folosi si pentru fata si corp, si pentru copii sau rufe. 

Sapunul negru este realizat in Africa, fiind facut din cenusa de plante africane, existand cate o reteta pentru fiecare trib din Africa de Vest, si nu numai, care sunt tinute secret. Cenusa de frunze arse este amestecata cu unt de shea, ulei de palmier si de cocos si se gateste pana cand devine stabila, dupa care se lasa sa se usuce pret de doua saptamani. 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

In vederea mentinerii igienei corecte a mainilor, te vei folosi de cel putin un sapun care are si rolul de a te ajuta sa eviti raspandirea germenilor si a bacteriilor. Spalarea corecta este importanta si pentru oamenii obisnuiti, si pentru cei care lucreaza in mediul medical, pentru a se evita infectiile nosocomiale. 

 

In special cand vine vorba despre institutiile spitalicesti, igiena mainilor devine esentiala, in special pentru a se preveni infectarea nosocomiala, care poate duce la spitalizari indelungate, dizabilitati, cresterea rezistentei microorganismelor si microbilor la tratamente sau chiar deces. Pentru a ameliora, pe cat posibil, aceste aspecte si riscuri, Organizatia Mondiala a Sanatatii a realizat un ghid privitor la igienizarea corecta a mainilor, si, din randurile urmatoare, poti afla cateva lucruri importante pentru tine ca pacient sau persoana ce doreste sa fie pusa in tema cu modurile corecte de spalare a mainilor. 

 

Termenii pe care ar trebui sa ii cunosti

Printre produsele de care, poate, ai auzit in perioade recente, se afla cele antiseptice pe baza de alcool, care pot avea textura de gel, fluid sau spuma, ce au un continut ridicat de acool si care se pot aplica direct pe maini spre a diminua reproducerea microorganismelor. 

Agentii antiseptici sunt substante cu rol de atenuare sau inhibare a dezvoltarii microorganismelor aflate pe tesutul viu, incluzand clorhexidina, alcool, iod, derivati de clor sau triclosan, printre altele, avand scop antimicrobian. 

Sapunul medicinal cu rol antimicrobian va avea un ingredient care diminueaza cresterea germenilor. 

Detergentii sunt produsi surfactanti ai caror scop este de a curati suprafetele si tesuturile vii. 

Agentii antiseptici pot fi folositi si fara apa, daca formulatia recomanda acest lucru, implicand doar frecarea mainilor in urma aplicarii, pentru uscarea lor. 

Tehnica adecvata spalarii mainilor

Tehnica spalarii mainilor difera in functie de tipul de agent de curatare folosit, cel mai simplu si rapid fiind dezinfectantul pe baza de alcool, care nu necesita apa. Acesta va fi, pur si simplu, scurs in palme si va trebui sa se afle intr-o cantitate suficienta pentru a acoperi ambele suprafete ale mainilor, frecandu-le pana cand acestea sunt uscate. 

In cazul spalarii clasice, folosind un sapun antiseptic, de pilda, procedeul va fi mai indelungat, perioada ideala situandu-se intre 1 si 2 minute, necesitand si prezenta unei surse de apa curata. In esenta, vei uda mai intai mainile, dupa care vei folosi produsul de igienizare si vei obtine o cantitate suficienta pentru acoperirea in intregime a celor doua membre, acest lucru fiind vizibil prin producerea de clabuci. 

Il intinzi pe palme si dosul acestora, insistand prin frectii usoare pe zonele dintre degete, pe lungimea fiecarui deget in parte si pe incheieturi. Apoi, vei clati bine mainile folosind apa si te vei sterge cu un prosop de hartie uscat. Prosopul va fi folosit si pentru a opri robinetul, dupa care se arunca in cosul de gunoi sau recipientul de reciclare, dupa caz. 

Se recomanda spalarea corecta a mainilor cu apa rece sau calduta, deoarece cea mai fierbinte poate duce la aparitia unor dermatite urate. 

 

Igiena mainilor

In vederea mentinerii unei igiene corespunzatoare, se poate apela la spalarea cu antiseptice sau frecarea mainior cu antiseptic, astfel inhibandu-se, pe cat posibil, inmultirea germenilor. 

Curatarea mainilor este importanta deoarece se vor indeparta mecanic murdaria si materialele organice sau germenii, lasandu-se pielea curata. Spalarea are acelasi scop, folosind sapunuri si apa. 

In vederea reducerii descuamarilor si uscarii pielii, mainile ar trebui ingrijite cu creme sau produse hidratante, care sa contracareze efectul solutiilor de dezinfectare. 

Antisepsia igienica este numele dat tratarii pielii prin frecare sau spalare pentru a elimina germenii de pe maini, astfel incat si tu, si persoanele din jurul tau, sa fiti in siguranta. Desi este prezenta flora bacteriana fara semnificatie patogena pe suprafata tegumentara, aceasta nu ar trebui sa fie afectata prea mult de dezinfectanti si solutii de curatare sau sapun, ea avand un aport pozitiv asupra celulelor epiteliale. 

Daca, pret de ani de zile, spalarea cu apa si sapun a fost considerata o metoda de igiena personala, in ultimele doua secole acest lucru s-a schimbat, deoarece au fost recunoscute pericolele ce insotesc murdaria, precum raspandirea bolilor si a agentilor patogeni. In prezent, spalarea sau asepsia mainilor, care este procesul prin care acestea sunt sterilizate inainte de chirurgie, reprezinta masuri esentiale prevenirii imprastierii germenilor in mediul sanitar, si nu numai. 

 

Indicatii referitoare la spalarea mainilor personalului medical

Mai intai, se vor spala mainile cu un sapun si apa cand murdaria se vede ori cand exista urme de secretii sau alte lichide, ori in urma utilizarii toaletei. 

Se foloseste un dezinfectant de maini pe baza de alcool daca pe maini nu sunt semne de murdarie. 

Igiena pielii se va face inaintea si in urma contactului fizic cu pacientii, in urma indepartarii manusilor de unica folosinta, in urma atingerii fluidelor si a secretiilor corporale, a pansamentelor ori pielii, sau posterior atingerii obiectelor ce se situeaza in apropierea pacientului. Totodata, spalarea trebuie sa aiba loc inainte de a folosi orice dispozitiv invaziv care are rol in ingrijirea pacientului. 

Si cand se pregatesc alimentele sau medicamentele pentru pacient este indicata spalarea cu sapun si apa sau folosirea unui agent antiseptic care nu necesita apa. 

Daca se intrebuinteaza deja un dezinfectant pe baza de alcool, OMS spune ca nu va mai fi necesara folosirea concomitenta a unui sapun antimicrobian. 

 

Pregatirea preoperatorie

Pentru cadrele medicale, acesti pasi sunt urmati inaintea efectuarii unei interventii chirurgicale asupra pacientilor, ele fiind recomandate de catre OMS. 

Se vor spala mainile cu cel mai bun sapun simplu, daca acestea sunt vizibil murdare. 

Orice mizerie de sub unghii va fi indepartata folosind un produs de curatare, sub jet de apa. 

Bijuteriile de pe maini sunt indepartate inainte de pornirea procesului de igienizare. 

Asepsia mainilor se face cu ajutorul unui sapun antimicrobian ori a unuia pe baza de alcool, dupa care se vor pune manusile sterile. 

Cand calitatea apei nu poate fi asigurata, se va folosi un dezinfectant pe baza de alcool, inainte de punerea manusilor. 

Cu sapunul antimicrobian, mainile si antebratele vor fi frecate intre 2 si 5 minute, dupa care se asteapta uscarea lor, la final punandu-se manusile. 

Cand se folosesc manusi, acestea nu inlocuiesc atributiile igienizarii, fiind recomandata adaugarea lor cand este anticipata necesitatea, adica daca se preconizeaza contactul cu secretii sau fluide. 

Dupa ingrijirea pacientului, manusile se indeparteaza si se arunca, nefiind refolosibile. 

Cand s-a atins o suprafata contaminata si zona a fost parasita, manusile se vor indeparta sau schimba, pentru a micsora riscul infectarii pacientilor. 

 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Te speli pe maini de cateva ori pe zi? Cand cumperi sapun, stai cateva minute pe ganduri incercand sa te convingi care e cea mai buna formulatie? Daca cel solid are experienta pe piata autohtona, in ultimii ani si varianta lichida a luat cu asalt cumparatorii, dar este ea mai eficienta sau are mai multe beneficii? Care sunt caracteristicile fiecarui tip? 

 

Sapunul este o parte esentiala a vietii noastre de zi cu zi, existand acum numeroase optiuni, atat din punctul de vedere al formulatiei si mirosurilor, cat si al usurintei la intrebuintare. Desi multi sunt, inca, adeptii variantelor solide, si cele lichide atrag prin multifunctionalitatea si variatia lor. Desi batonul a fost optiunea de capatai a romanilor de-a lungul multor zeci de ani, in perioade recente si cel lichid a castigat in popularitate. 

Hai sa vedem care versiune este mai buna, daca putem spune asa, luand in considerare cum functioneaza sapunul, in general, ce bacterii poate strange sau care tip de chimicale se gasesc in acesta. 

 

Efectul sapunurilor pe piele

Unele versiuni de sapun lichid pot avea un efect de uscare a pielii atunci cand sunt intrebuintate, asa cum iti pot spune unele persoane care le-au incercat, insa formulatii sunt multe, unele adresandu-se, in special, unor astfel de probleme ale tegumentului. Acest lucru se intampla deoarece, in general, sapunul are un pH mai ridicat decat cel specific pielii si duce la deshidratare. 

Totusi, se gasesc si versiuni cu un pH scazut, astfel incat sa nu dauneze celulelor epiteliale in momentul curatirii, si sa indeparteze doar stratul exterior si mizeriile existente. Ba mai mult, majoritatea sapunurilor contin glicerina, care are un rol pozitiv asupra pielii uscate, atopice sau cu sensibilitati precum eczema. 

Unele au chiar si elemente hidratante, pentru ingrijirea pielii, dar oamenii le folosesc in scopul dezodorizarii. Unele astfel de formule pot fi mai dure cu pielea. 

In general, pielea femeilor este mai sensibila decat cea a barbatilor, astfel ca va reactiona mai rau la sapunurile deodorante, care sunt in format uscat. Versiunile lichide au, in general, mai multe ingrediente umectante. 

 

Din punctul de vedere al igienizarii

Este deja cunoscut faptul ca bacteriile reprezinta o importanta cauza a bolilor si afectiunilor dobandite de oameni, astfel ca unul din principalele motive pentru care ne spalam pe maini este pentru a preveni raspandirea acestora sau inghitirea lor. 

Exista sapunuri solide care includ ingrediente antifungice sau antibacteriene, care se folosesc de zeci de ani de catre oameni. Totusi, in acest caz, se ridica intrebarea aspectului igienic. Cat traiesc bacteriile si organismele pe un sapun folosit? Se pot transfera acestea, din nou, pe piele? Se pare ca respectivii contaminanti se pot inmulti chiar si pe suprafata sapunului solid, de zeci de ori, dar, in urma unei folosiri secundare, nu sunt observate niveluri ridicate ale acestora pe suprafata tegumentara. 

Un astfel de studiu a concluzionat ca bacteriile nu se transfera si pot fi intrebuintate fara frica cand te speli pe maini pentru a evita raspandirea vietatilor care nu au ganduri bune privitoare la sanatatea ta. 

Sapunul lichid a fost promovat drept antibacterian inca de la lansarea sa, prin anii 1980, si prezinta beneficiul ca nu intri in contact cu fluidul decat cand il folosesti, acesta nefiind expus aerului si agentilor patogeni, avand in vedere ca se afla in recipiente inchise ermetic si, de cele mai multe ori, are o pompita.

Totusi, pe aceasta se pot aduna tot felul de bacterii, daca nu este igienizata din cand in cand. Dar, in general, ramane la fel, poate chiar mai igienica decat versiunea solida. 

Asadar, ambele tipuri de sapun (gasesti aici o comparatie intre formule) se arata la fel de apte cand vine vorba despre igienizarea tesutului. 

 

Ingrediente

Sapunul solid este, adesea, facut din uleiuri de plante sau grasimi animale saponificate, adica amestecate cu substante alcaline pentru a se solidifica. 

In schimb, variantele lichide sunt realizate pe baza de petroleum, de multe ori, asa ca necesita agenti de emulsifiere si stabilizatori pentru a-si mentine consistenta, aceste ingrediente fiind testate si aprobate de autoritatile in putere, pentru a nu prezenta un pericol pentru oameni. 

Majoritatea produselor de ambele feluri contin parfumuri, care pot fi alergenice pentru unii oameni, in timp ce altii, pur si simplu, nu doresc astfel de ingrediente. Este mai usor sa gasesti sapunuri lichide fara ingrediente de aceasta natura, desi nici acestea nu sunt foarte variate, dar exista si optiuni solide de acest tip. 

Cand vine vorba despre exfoliere, adica indepartarea pielii moarte de la suprafata, batoanele solide fac acest lucru mai intens si stimuleaza circulatia sangvina, in timp ce cele lichide necesita folosirea unui burete sau a unui alt dispozitiv cu rol de exfoliere, sau contin mici particule microabrazive care indeplinesc acest rol. Versiunile cu acizi glicolici sau salicilici, care sunt lichide, par a avea un rol mai eficient in a ilumina si curata tegumentul decat versiunile solide, lasand tenul mai catifelat. 

 

Sustenabilitatea

Pentru ca din ce in ce mai multi consumatori se declara interesati de protejarea mediului, se ridica intrebarea: “Care este cea mai ecologica metoda de a te spala pe maini?”. Desi sapunul lichid poate parea solutia evidenta, acesta are o amprenta de carbon cu pana la 25% mai mare decat sapunul solid, deoarece foloseste mai multe chimicale si are un proces de productie mai indelungat, dar si pentru ca poate folosi plastic pentru imbuteliere. In schimb, unul solid are nevoie de sapte ori mai putine resurse spre a fi produs. 

Pe deasupra, oamenii au tendinta de a folosi mai mult sapun lichid decat alternativa solida, la fiecare utilizare. Asta se intampla deoarece pompita elibereaza aceeasi cantitate de fluid de fiecare data, dar batonul poate fi frecat intre maini de cate ori doresti. Daca, in primul caz, poti avea de-a face cu mai mult fluid decat ai nevoie, in al doilea caz, batonul se poate rupe in bucati pe masura ce se micsoreaza, devenind greu de folosit. 

Totusi, versiunile solide au o baza grasa, unele din ingrediente putand fi mai distrugatoare cu mediul decat altele. Daca doresti sa alegi un astfel de produs, ai grija sa te informezi privitor la modul de recoltare a uleiurilor intrebuintate, cand te intereseaza aspectul ecologic. 

Toate tipurile de sapun au, in genere, aceleasi componente menite a curata pielea si a opri imprastierea de bacterii si germeni. In ce priveste aspectul etic si financiar, versiunea solida este, adesea, mai atractiva, in timp ce optiunea lichida va surade celor in cautarea curatirii si ingrijirii pielii, precum si a dezinfectarii. In concluzie, depinde de necesitatile si preferintele tale ce varianta vei alege, fiecare din ele avand propriile puncte forte si dezavantaje. 

 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Printre cele mai comune dermatite care pot aparea pe piele, in special in zona scalpului, se afla cea seboreica. Care sunt cauzele si ce poti face pentru a trata simptomele? Exista moduri prin care sa eviti aparitia acestei probleme? Afla din aceste randuri. 

 

Seboreea, sau dermatita seboreica, este o afectiune des intalnita a pielii care se explica prin zone inrosite si scuame cu o textura uscata, albicioasa ori uleioasa, fiind o inflamare cronica de la nivelul tegumentului. Nu face parte din randul bolilor contagioase, asa ca “nu se ia”, nereprezentand un pericol public din acest punct de vedere. Poate aparea la nivelul scalpului, fetei, in jurul nasului sau al sprancenelor, a urechilor, pleoapelor sau pe piept si umeri. 

Sunt cazuri in care seboreea dispare de la sine, dar si specimene care se confrunta cu luni intregi de tratament inainte de a vedea o ameliorare a simptomelor. Si nu exista siguranta ca, odata ce a fost tratata, nu va reveni. 

 

Cand apare dermatita seboreica

De cele mai multe ori, aceasta poate fi observata la nou-nascuti cu varste pana la 3 – 6 luni, la adolescenti ori la persoane cu varstele intre 50 si 60 de ani. 

In cazul celor mici, mai afectate sunt scalpul, zona in care se pune scutecul si fata. Cand vine vorba despre adolescenti si adulti, simptomele pot fi observate la nivelul scalpului, la fata, axile, piept ori umeri. Sunt frecvente cazurile copiilor mici, ajungand chiar pana la 40%, iar pentru adulti procentajul este intre 1 si 3%. Desi ambele sexe pot suferi, este mai des intalnita in cazul barbatilor. 

Ce cauzeaza dermatita seboreica

Desi au fost efectuate si inca sunt in desfasurare studii, nu se cunosc cu precizie motivele pentru care afectiunea apare. Totusi, exista anumiti factori care pot creste incidenta, printre acestia aflandu-se predispozitia genetica (nu mostenirea), stresul sau o reactie exacerbata a sistemului imunitar in privinta drojdiei Malassezia, care se intalneste in mod obisnuit pe tegument. Totusi, igiena nu este un motiv, desi poate agrava sau usura simptomele resimtite. 

Exista si anumite lucruri care pot creste riscul aparitiei acestei afectiuni, printre acestea aflandu-se sistemul imunitar slabit (care poate aparea in cazul persoanelor ce au suferit boli, operatii chirurgicale, transplanturi, cei cu cancer, pancreatita alcoolica ori HIV/SIDA), afectiunile de ordin neurologic ori psihiatric (depresia, Parkinson, epilepsia), probleme de ordin dermatologic (acnee, rozacee, psoriazis) ori perioada de recuperare in urma unui eveniment stresant sau a unei afectiuni medicale. Posibili factori de risc pot fi si unele medicamente sau temperaturile foarte ridicate sau scazute si umezeala sau lipsa acesteia. 

 

Simptome

Printre semnele pe care le poti intampina se afla matreata de pe scalp si din alte zone cu par des, chiar si la sprancene, gene, in barba sau mustata, zone cu piele mai grasa unde se gasesc cruste albe sau galbui (pot aparea pe scalp, fata, in zona nasului, a sprancenelor, pe pleoape, piept sau sub axile, in zona inghinala ori sub sani), piele rosie si iritabilitate la nivel tegumentar. Cu cat esti mai stresat, cu atat vor fi mai vizibile si deranjante simptomele, existand o exacerbare a acestora in sezonul rece, cand e foarte uscat. 

E necesar sa vizitezi medicul dermatolog cand iti este afectata calitatea vietii de aceste simptome, cand nu poti dormi sau cand prezinti un disconfort social ori fizic ridicat, cand devii anxios sau cand metodele deja incercate in vederea ameliorarii nu dau rezultate. 

In cazul in care amani diagnosticarea de ordin profesional, poti dezvolta complicatii precum suprainfectarea zonelor afectate prin dezvoltarea drojdiei, modificarea aspectului pielii, care devine mai sensibila si mai subtire sau chiar rarirea parului. 

In acelasi timp, este mai sigur sa verifici diagnosticul la un medic, si nu de pe internet, deoarece multe din simptome pot fi specifice si altor afectiuni, precum psoriazisul, rozaceea, dermatita atopica ori lupus sau reactii alergice. 

 

Cum poti trata dermatita seboreica

De regula, vei apela la un dermatolog pentru a vedea ce trebuie sa faci pentru a scapa de disconfort si de aspectele fizice neplacute precum roseata sau crustele si matreata. Acesta iti va recomanda medicamente sub forma de capsule, care sunt antifungice, antiandrogenice, antihistaminice sau anti-inflamatoare si care vor ajuta la indepartarea ciupercilor de la nivelul scalpului, dar acestea sunt prescrise ca ultim tratament, deoarece pot produce efecte negative. 

In prima instanta, vei putea folosi sampoane speciale sau sapun cu sulf, geluri ori creme cu hidrocortizon, desonide sau alti corticosteroizi ce se folosesc usor de oricine si care nu provoaca daune la folosire pe timp scurt, prezentandu-si eficienta in timp. Totusi, daca sunt folosite pentru perioade indelungate, solutiile acestea pot avea si efecte negative, asa ca este indicat sa urmezi instructiunile date de medicul dermatolog. 

E important sa mentii zonele afectate curate si uscate, de aceea te vei spala zilnic cu produsele cosmetice si terapeutice recomandate de specialist. Exista o sansa ca razele solare sa inhibe dezvoltarea drojdiei la nivel epitelial, asa ca iesitul afara, la o plimbare, in soare poate ajuta. Nu uita sa porti o crema de protectie cu SPF pentru a nu avea de furca, mai apoi, cu alte probleme dermatologice. 

Informatii referitoare la preventie si tinerea sub control a simptomelor

Dermatita seboreica poate fi tinuta sub control prin mici schimbari ale rutinei zilnice. Pentru ca nu sunt cunoscute cauzele exacte ale afectiuunii, nu vor exista nici sfaturi referitoare la preventia propriu-zisa a acesteia. 

Chiar si atunci cand urmezi intocmai un tratament si seboreea dispare, aceasta poate reaparea, deoarece te va urma toata viata. Printre produsele pe care le poti folosi si atunci cand nu mai vezi semnele bolii se afla sampoanele antimatreata, care vor mentine scalpul curat si vor inhiba productia de sebum, astfel incat sa nu lase ocazia drojdiei sa se dezvolte prea mult. Pot ajuta si cand ai un episod, prin spalare zilnica, si, dupa aceea, folosite o data sau de doua ori pe saptamana, ori prin rotatie, cu alte sampoane. 

Se vor evita sapunurile mai dure si produsele de intretinere si coafare a parului care se aplica pe scalp, evitandu-se si cele cu alcool. Se recomanda sa porti haine din bumbac, care nu sunt prea stramte si sa indepartezi scuamele folosind ulei de masline sau sampon pentru bebelusi. 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Caderea parului, sau alopecia, reprezinta o afectiune de ordin dermatologic care se intalneste la ambele sexe, afectand viata de zi cu zi a individului. Stiai, insa, ca poate fi de mai multe feluri, in functie de anumite caracteristici? Iata care sunt cateva din datele de care ai nevoie pentru a te mentine informat/a pe aceasta tema. 

 

Este normal sa iti cada in jur de 75 – 100 fire de par pe zi, ciclul unui fir fiind de crestere intre 2 si 6 ani, iar scalpul produce noi foliculi in cateva saptamani (in jur de 12, de regula). Totusi, este foarte posibil sa pierzi mai multe fire pe zi, indiferent ca esti femeie sau barbat. Si din ce in ce mai multe persoane se confrunta cu chelirea sau alopecia. 

Alopecia este definita drept pierderea parului de pe cap si corp, cauzele sale fiind variate si determinand diferite tipologii ale bolii. Unele sunt autoimune, altele genetice, parul putand fi afectat si de expunerea la substante chimice, stres sau arsuri, de exemplu, ori chiar medicamentatia (pentru boli de inima, tulburari hormonale, depresie sau alte afectiuni). Despre acestea vei afla mai multe in randurile urmatoare. 

 

Alopecia androgenica

Reprezinta o afectiune comun intalnit la ambele sexe. Este determinata genetic, fiind mostenita, si se manifesta prin rarirea firelor de par de pe cap, din zona fronto-parietala, dand acel “U” vizibil pe piele, in zona liniei naturale a parului. 

In cazul femeilor, este adesea asociata cu sindromul ovarelor polichistice si apare in cea de-a doua parte a vietii, dupa 40 de ani, fiind caracterizata prin subtierea firelor de par si prin rarirea acestora. 

In cazul barbatilor, unde se si intalneste mult mai des, poate aparea inca din adolescenta sau pornind cu varsta de 20 de ani. 

Se poate opri, in timp, lasand forma rarefiata in zona tamplelor si in cea frontala, sau se poate dezvolta spre chelire completa. 

Alopecia areata

Este rezultatul unui sistem imunitar deficient, care incepe sa atace foliculii si sa distruga gradul natural de formare si crestere a acestora. Modul de manifestare este prin aparitia unor zone care nu contin deloc par. Patologia asociata este complexa, iar modul de dezvoltare se poate dovedi imprevizibil, putand disparea sau generalizandu-se, astfel incat sa intervina chelirea completa. 

Cauzele exacte nu sunt cunoscute, crezandu-se ca exista o anomalie autoimuna care ataca anumite tesuturi, in acest caz pe cel folicular. In urma biopsiilor se descopera ca exista celule imune in firele de par, acolo unde acestea nu ar fi prezente in mod obisnuit. 

In general, alopecia areata nu apare singura, ci este acompaniata de alte afectiuni precum colita ulcerativa, lupus, artrita reumatoida, vitiligo sau bolile de tiroida ori alergice. Exista si cazuri in care ar putea fi inclus un factor ereditar, deoarece poate aparea la multipli membri ai aceleiasi familii. Se intalneste, de cele mai multe ori, la femei. 

 

Alopecia totalis

Este o boala auto-imuna care rezulta in caderea in totalitate a parului de pe cap. Se poate desfasura in doua stadii, si anume prin dezvoltarea alopeciei areata mai intai, ducand, in timp, la caderea parului, ori prin caderea acestuia intr-un timp foarte scurt de pe intregul scalp. 

 

Alopecia universalis

Reprezinta cea mai avansata conditie de acest gen, fiind descrisa prin caderea parului de pe intregul corp. Pentru ca nu mai exista foliculi nicaieri, nici in nas sau in jurul ochilor ori pe scalp, persoana care sufera de aceasta conditie este expusa la atacul bacteriilor si al soarelui sau altor factori periculosi pentru corp, asa ca va trebui sa isi ia masuri secundare de protectie oricand iese in public, si nu numai. 

Alopecia de tractiune

Apare cand parul este coafat in anumite moduri in care este supus la calduri foarte mari, este tras sau se intrebuinteaza substante chimice puternice (vopseluri, permanent, etc.). Se intampla si celor care isi fac des coditele acelea stranse, la baza scalpului, sau chiar in urma interventiilor chirurgicale cosmetice care pun presiune pe par, precum in cazul facelift-ului. 

 

Tricotilomania 

Este o problema cu care se confrunta multi oameni, putand surveni si cand vine vorba despre par, si despre gene sau sprancene, de exemplu. Persoana care sufera de aceasta afectiune isi va rupe singura firele in mod compulsiv si rezulta, in timp, la pierderea foliculilor. 

 

Alopecia cicatriceala

Aceasta forma este cauzata de pierderea foliculilor pilosi in urma distrugerii lor in cazul formarii tesutului cicatriceal. 

 

Tinea capitis

Este, de fapt, o infectie fungica al carei cauzator este o familie de ciuperci care traiesc pe scalp. 

 

Effluvium telogen

Reprezinta o forma de alopecie difuza care ia nastere in momenul in care persoana sufera un stres foarte mare, dezvoltandu-se in timp. Asadar, poate aparea dupa ce individul este supus unei interventii chirurgicale, dupa o boala sau dupa o schimbare hormonala. Foliculii sunt obligati sa atinga maturitatea din cauza bolii sau a stresului. 

 

Hipotricoza

Este o afectiune ca implica faptul ca nu va creste deloc par. Este un sindrom mostenit genetic, care apare foarte rar. 

 

Cum poti tine sub control alopecia

Se gasesc tratamente pentru unele tipuri de alopecie. Se vor tine sub control prin medicamentatie si prin igienizarea scalpului, precum in cazul folosirii unor sapunuri cu sulf, a sampoanelor speciale ori a modificarii dietelor, prin adaugarea mineralelor si vitaminelor necesare si cresterii si indesirii foliculilor. 

Totodata, printre masurile care pot fi luate se afla si evitarea vopsirii si a tratamentelor permanente ori a traumatizarii prin tragere sau manipulare termica a parului. 

Printre tratamentele ce pot fi incercate in cazul afectiunilor ce cauzeaza caderea parului se afla si interventiile chirurgicale, precum transplantul de par ori reducerea scalpului, sau administrarea medicamentelor. 

 

Metode de preventie

Pe langa aspectul vizual, poti afla ca ai alopecie si in urma analizelor de sange, care determina eventuale cauze ereditare, ori prin testul de tragere a firului de par sau prin biopsia de scalp sau tricoscopie. 

In cazurile in care alopecia nu este ereditara, exista unele masuri care pot ajuta la protectia suvitelor. Acestea includ evitarea tragerii de par si a stilizarii acestuia un moduri care implica tragerea de plete. Cand se spala sau este pieptanat, parul ar trebui ingrijit. Se evita tratamentele aplicate prea des la nivelul scalpului si se protejeaza de razele solare si de alte surse cu ultraviolete (solar). 

 

Am modificat articolul ultima data pe: 11.07.20

 

Sulful este un ingredient folosit de mii de ani in diferite circumstante, de la tratarea infectiilor fungice si pana la ameliorarea aspectului problemelor de ordin epitelial, de la scabie si pana la curatare. Desi, in timp, au fost descoperite numeroase alte formulatii, sapunul sulfuric ramane o varianta accesibila ca pret, cu multiple intrebuintari si in zilele noastre. 

 

Unul din cele mai comune uzuri ale sulfului este sapunul care este formulat in asa fel incat sa nu cauzeze efecte negative, ci sa ajute, in principal. Sunt astfel de produse farmaceutice sau cosmetice lipsite de dezavantaje, totusi? 

Este evident ca un astfel de sapun va fi produs din compusi de sulf, care dau scopul medicinal sau de prevenire. In primul caz, continutul de substanta activa va fi de peste 10%, in timp ce, pentru tratarea bolilor de piele, va fi folosita o formulatie cu un continut scazut, in general de 3%. Care sunt aspectele pozitive si negative ale sapunului facut in casa sau achizitionat, ce contine sulf? Afla din aceste randuri. 

 

Avantaje

 

Tratament anti-acnee

Unul din avantajele sapunului cu sulf este ca va duce la uscarea si decojirea pielii, care e un efect benefic atunci cand te confrunti cu acneea. Cand exista cosuri pe ten sau corp, tegumentul va fi mai gras si mai umed decat in mod normal si, pentru ca sulful are rol de uscare, va ajuta la retragerea inflamatiei. 

Totodata, va contribui la scaderea umflaturior si la mentinerea porilor uscati, pentru a evita inmultirea punctelor negre si albe sau a cosurilor. Se va folosi, cu precadere, de persoanele cu pielea grasa si care se confrunta adesea cu cosuri pe fata ori corp. 

Tratarea dermatitei seboreice

Pentru ca aceasta afectiune este cauzata de ciuperci care cresc pe piele, ce vor produce iritatii, mancarimi, roseata si durere, precum si aparitia unui ten mai gras si a “solzisorilor de piele moarta”, si este necesar tratament. Pentru ca sulful este toxic, va putea sa ucida aceste ciuperci, contribuind la indepartarea lor. Dermatita seboreica poate avea loc pe cap, fata, piept sau membre. 

 

Tratament impotriva rozaceei

Aceasta afectiune care poate surveni pe fata, urechi, gat si scalp duce la aparitia petelor rosiatice, fiind o boala cronica de piele. Cu cat roseata este mai vizibila, cu atat inseamna ca nu a fost tratata, ceea ce duce la disconfort sporit. Sapunul de sulf are rolul de a reduce aspectul inflamat si de a indeparta bubitele de rozacee care iti apar. 

 

Impotriva scabiei

E una din solutiile eficiente impotriva scabiei, care sunt mici acarieni ce se ingroapa sub piele si cauzeaza aparitia zonelor rosiatice si a mancarimilor. Datorita toxicitatii, sapunul cu sulf este capabil sa distruga acarienii si devine o optiune eficienta in indepartarea scabiei in timp util. Totusi, tratamentul va fi unul indelungat, de cel putin sase saptamani. 

 

Pentru imbunatatirea aspectului parului si al unghiilor

Sapunul de acest tip poate fi folosit si pentru a da forta parului si unghiilor prin spalare. 

In cazul pletelor, un astfel de produs va avea rolul de a stimula productia de elastina si colagen, care duce la fortifierea pletelor, la redarea luciului lor. Totodata, este adesea recomandat un sapun cu sulf (aici gasesti si niste formule comparate de noi) pentru ameliorarea matretii cauzate de o ciuperca, si inlatura grasimile si serbumul de la nivelul scalpului gras. Se recomanda folosirea de doua ori pe saptamana pentru un astfel de efect, fiind necesare pauze periodice, pentru ca firul sa nu se usuce prea tare. 

In ce priveste unghiile, va ajuta la fortificarea exterioara si la indepartarea efectelor si a semnelor exfolierii. Totusi, nu e recomandata folosirea in acest scop mai mult de o data pe saptamana, deoarece pielea poate fi uscata in exces. 

Dezavantaje

 

Usuca pielea excesiv

Pentru ca are rolul de a indeparta mizeria si grasimile de pe piele, si de a curata, sapunul va avea un efect evident de uscare a acesteia. Asta inseamna ca il vei folosi mai rar, daca este in scop curativ, si ca vei adauga si o crema hidratanta sau un alt produs cu acelasi rol. Totusi, intr-un articol suficient de calitativ, tegumentul nu ar trebui sa ramana excesiv de uscat. 

 

Mirosul

Unul din principalele dezavantaje ale sapunurilor cu sulf este aspectul olfactiv neplacut care, de multe ori, ramane pe piele si este simtit si la cateva ore dupa spalare. Denota un produs puternic, cu un grad ridicat de substanta activa, care nu va fi pe gustul oricarui utilizator, totusi. 

 

Reactii adverse

Cel mai des intalnite sunt iritatiile pe piele, in special in cazul celei uscate, chiar si cand este vorba despre formulatii destinate acestui tip de tegument. 

Printre efectele mai putin intalnite, dar relativ comune, se afla iritatiile de piele, uscarea in exces, roseata sau descuamarile, care se manifesta in stare nu foarte severa, in diferite grade de disconfort pentru utilizator. 

Printre cele mai rare reactii adverse se afla urticaria, arsurile, problemele de respiratie sau socul anafilactic. Totusi, merita mentionat ca aceste efecte se produc foarte rar si pot fi cauzate si de alte ingrediente din respectivul sapun, nu neaparat de catre sulf. 

 

Cand nu se foloseste

Exista si cazuri in care nu e tocmai recomandat sa te intrebuintezi de un sapun cu sulf, caci poti avea de furca, mai apoi, cu efecte negative, in special cand vine vorba despre o piele cu rani deschise, cand ai diabet zaharat sau in perioada de lactatie ori in sarcina. 

Totodata, nu e recomandat sa folosesti un astfel de produs in scop terapeutic cand ai deja o istorie cu boli cronice ori acute la nivelul rinichilor ori ficatului, deoarece acestea pot fi intoxicate usor. In mod similar, nu ar trebui sa folosesti produse cu sulf daca ai probleme cu circulatia sangvina sau cand ai leziuni care se pot infecta, pentru ca elementul acesta, odata ajuns in circuitul sangvin, poate duce la reactii negative. 

 

Pot fi ameliorate aspectele incomode ale sapunului cu sulf?

Se pare ca da. Multe formulatii actuale contin minerale de la Marea Moarta care protejeaza tesutul si amelioreaza sensibilitatile acestuia, iar extractele naturale de musetel, rozmarin, paducel ori salvie, pe care le gasesti in numeroase formule, vor ajuta la calmarea eruptiilor si a alergiilor posibile la nivel topic.